A thing of the past

Pe lângă faptul că muzica pe care o ascult are o medie de vârstă de vreo 30-40 de ani și că mulți din preferații mei sunt mai bătrâni decât bunica (dacă nu chiar morți), recent am descoperit că mă fascinează poveștile bătrânilor despre lumea de acum 50 – 60 de ani. Dacă ai răbdare să treci peste lucrurile neesențiale și peste eventualele exagerări, poveștile lor sunt fotografii de epocă. Și uite așa stând printre oameni din-ăștia ai căror ochi au văzut multe pe care noi n-o să le vedem niciodată, am aflat cum luau foc satele în război și ardeau bisericile, iar oamenii plecau azvârlindu-și bagajele prinse în pături deasupra autobuzelor și cum se asfalta Clujul cu cazanul de smoală tras de cai. Cum încă din anii ăia puteai să închiriezi biciclete ca să te plimbi prin oraș (deci nimic nu-i nou sub soare) și cum trebuia să negociezi cu birjarii să te ducă acasă. Apoi că soldații treceau ca idioții prin mijlocul grădinilor calcând totul în picioare și cum mergea lumea cu sacul de bani la târg să-și cumpere vacă, iar când s-au băgat prima oară troleibuzele copii alergau după ele și se prindeau de sforile din spate.

**the parade